Sfântul Vasile din Ancira: Un Martir al Credinței Neclintite

Sfântul Vasile a trăit în vremuri tulburi, sub domnia împăratului Iulian Apostatul (361-363) și a lui Saturnin, guvernatorul Ancirei. Ca preot al Bisericii din Ancira, sub episcopul Marcel, Vasile a rămas un pilon al ortodoxiei, deși episcopul său a căzut în erezia modalismului. Cu o credință neclintită, el a mărturisit adevărul în fața împăratului Constanțiu al II-lea (337-361), rezistând presiunilor și ispitelor vremurilor.

Când Iulian Apostatul a încercat să readucă păgânismul, Sfântul Vasile a devenit un strălucit predicator al credinței creștine. Acuzat că ar fi ofensat împăratul, a fost adus în fața proconsulului Saturnin. Aici, chinurile au început: ridicat pe un lemn, i-au fost sfâșiate coastele, apoi aruncat în temniță. Dar suferința nu l-a frânt. Scos din închisoare, a fost torturat din nou, cu o cruzime care îngheață inima, și legat în lanțuri, a fost aruncat iarăși în întunericul celăi.

În anul 362, când Iulian Apostatul s-a oprit în Ancira întors din lupta împotriva perșilor, Sfântul Vasile a fost adus în fața lui, legat și sângerând, acuzat că a profețit căderea împăratului. Supus unor noi chinuri, a fost predat comitelui Flaventiu, care a ordonat să i se jupoaie pielea de pe trup în fâșii. Imaginea este una cumplită: fâșiile de piele atârnau de pe spate peste umeri, iar cele din față erau aruncate în spate. Dar Vasile, tare ca un diamant, a smuls o fâșie de piele și a aruncat-o în obrazul lui Iulian, mărturisind cu curaj credința sa.

Împăratul, furios, a poruncit să fie străpuns cu sulițe înroșite în foc. Trupul sfânt a fost sfâșiat, dar sufletul lui a rămas neclintit. În cele din urmă, și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu, devenind un martir al credinței neclintite.

Prin rugăciunile lui, Sfinte Vasile, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, ca să avem și noi tăria să mărturisim credința noastră în cele mai grele încercări. Amin!