Sfinții Mucenici din Cartagina Terentie, Pompie, African, Maxim († 250) sinaxar 10 aprilie

Potrivit învățăturilor împăratul Deciu (249-251) a poruncit în acea vreme ca și în Africa să fie uciși toți creștinii care nu vor jertfi idolilor.

Acolo era conducător Fortunian. Un număr de 40 de creștini s-a hotărât să moară pentru Mântuitorul Iisus Hristos. Fortunian a încercat să-i convingă să se jertfească zeilor.

Aceasta văzând-o, dreptcredincioșii Terentie, Pompius și toti cei împreună cu dânșii, s-au unit a sta împotrivă bărbătește, întărindu-și și vitejia sufletului și a trupului, pentru mărturisirea lui Hristos, aducându-și aminte de cuvântul Domnului, Care îndeamnă pe ucenicii Săi spre mărturisire, zicând: „Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucid㔄 (Matei 10, 28).

Sfinții pomeniți astăzi nu au dorit acest lucru și au fost torturați, în cele din urmă suferind moarte martirică. Alături de ei au primit cununa muceniciei și ceilalți 36 împreună mărturisitori ai lui Hristos.

Tropar, glasul al 4-lea:

„Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule”.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.